Enigma

Un studiu recent, efectuat de Institutul de Neurologie Barrow din Phoenix (Arizona) şi de Universitatea din Vigo (Spania), a relevat existenţa unei corelaţii între iluziile optice (efectul) şi nişte mişcări foarte fine, sacadate ale globilor oculari (microsacade) (cauza). Microsacadele sunt mişcări involuntare ale ochiului pe distanţe foarte mici, similare mişcărilor voluntare oscilatoare ale ochiului (sacada) şi apar în timp ce „fixăm cu privirea” un anumit corp.Studiul este foarte valoros deoarece va ajuta medicii să înţeleagă în detaliu mecanismele neuronilor care stau la baza percepţiei mişcării, atât în cazul pacienţilor sănătoşi, cât şi în cazul pacienţilor care prezintă leziuni la nivelul creierul, care le afectează percepţia.


În cadrul studiului, cercetătorii au înregistrat pe un monitor mişcările ochilor subiecţilor , în timp ce aceştia urmăreau celebra imagine „Enigma” (de Isia Leviant – imaginea A) şi o versiune simplificată a acesteia (foto B) , cerându-li-se să apese un buton în momentul în care nu mai constatau nici o mişcare rapidă.

Rezultatele relevă că numărul microsacadelor a crescut înainte ca subiecţii să raporteze vizualizarea unei mişcări rapide şi a scăzut atunci când subiecţii raportau vizualizarea unor mişcări mai lente. Aceste rezultate scot în evidenţă o corelaţie între microsacade şi apariţia iluziilor, dar cercetătorii au încercat să afle dacă, într-adevăr, microsacadele cauzează iluziile.

Pentru a afla acest lucru, subiecţilor le-au fost arătate imagini cu mişcări reale. Rezultatele, conform înregistrărilor de pe monitor, au fost contrare celor din cazul imaginilor statice.

Dacă într-adevăr microsacadele cauzează iluzii optice în „Enigma”, cercetătorii vor încerca să afle dacă ele apar în mod direct sau dacă există nişte etape în formarea lor şi ce mecanisme neuronale au loc. În studiile anterioare, cercetătorii au emis câteva ipoteze, conform cărora iluzia unei mişcări este cauzată de acţiunea unui stimul din imediata apropiere a unui stimul care şi-a încetat acţiunea.

Spre exemplu, microsacadele ar putea cauza deplasări ale anumitor părţi ale imaginii şi de aici mişcarea liniilor, cu toate că acestea sunt staţionare (fenomenul phi). O explicaţie mai complexă ar putea fi oferită de legăturile dintre informaţia recepţionată de ochi şi informaţia care ajunge la creier.

Realizatorii studiului speră ca studiul să ajute la cunoaşterea detaliată a creierului, precum şi cum se formează senzaţiile şi percepţiile.


Sursa:PhySorg

Postat in: enigma,Iluzie enigma,specialisti